Ce-ai face dacă ar exista un magazin cu valori? Ce-ai alege?
Mergând pe o străduță pietruită, ascuns de vreme, într-un colț uitat, se află un magazinaș. Plin de flori la intrare și antichități de jur-împrejur, te face să te simți într-o altă lume. Pe o pancardă la intrare scrie cu litere italice:
Avem sentimente sau valori pe-ndelete. Toate sortimentele!
Curioasă, dar și atentă în același timp, cu pași precauți, îmi fac curaj să intru. Interiorul arată bizar, în stilul unui magazin art-deco, de acum mulți ani. În spatele tejghelei stă un bătrân gârbovit care scrijelește atent într-un caiet de piele. Pare a fi un jurnal sau oricum ceva foarte personal. Își ridică ochii și îmi zâmbește sincer cu întreg sufletul.
– Cu ce vă pot ajuta, domniță?
– Nu prea știu. Am fost curioasă să văd ce aveți pe-aici.
– Avem de toate. Dragoste, bunătate, loialitate, fericire, nefericire, ură, etc.
– Nu înțeleg. Ce fel de magazin este acesta ?
– Unul de și pentru suflet. Nu vreau să mă laud acum, dar este singurul de acest fel de pe pământ.
– Dumneavoastră sunteți proprietarul?
– Da. De când soția mea a murit, eu mă ocup de tot. Am grijă de ele frumos ca să fie proaspete și de calitate când cineva are nevoie de ele. Dacă ai timp o să-ți explic pe-ndelete.
– Desigur. Vă ascult.
Locul acesta a apărut datorită ei. Ea m-a învățat în primul rând cum să fiu mai bun și m-a ajutat să rămân eu indiferent de situație. M-a iubit exact așa cum am fost eu. Acum, rar mai găsești așa ceva. Lumea s-a schimbat radical. Oamenii nu mai știu să lupte și să aprecieze ce au lângă ei. Când dau de greu, își pun coada între picioare și pleacă. Bineînțeles, mai există și aceia care cred că dragostea se formează și e un drum plin de peripeții, dar frumos din cale afară. Puțini, dar există. Noi am luptat până în pânzele albe. Nu a fost mereu roz, dar așa am învățat căt de prețioși suntem unul pentru celălalt. Așa am învățat cum să ne păstrăm.
– Asta da poveste.
– Stai, că nu am terminat.
– Spuneți, spuneți.
– Magazinașul nostru a apărut în speranța că vom face lumea un loc mai bun.
– Și de ce aveți borcane cu ură sau nefericire?
– Acelea sunt pentru oamenii care au uitat să aprecieze ce au. Care trebuie să se trezească la realitate. Vezi tu, viața e un proces complex. Te învață ce și cum. Că nu ni se cuvinte totul și nu trebuie să luam totul ca atare. Aistea sunt la borcan.