Draga mea, tu ești cea mai importantă.
Cum poți spune asta?
Cum?! Ce glumă bună. Știu atât de bine povestea. O pot recita pe dinafară. Nu am nevoie de script nici de versuri, măcar. Am trecut și eu pe-acolo și cunosc fiecare sentiment. Știu cum e să simți că ți se rupe sufletul în bucăți, că nu mai poți respira, iar tu în loc să arăți toate astea zâmbești frumos și te comporți ca și cum nimic nu s-ar întâmpla. Îți zici deseori că nu toată lumea trebuie să afle ce ascunzi tu în suflet, că așa te protejezi și că procesul de vindecare va fi mai rapid. Da, ai dreptate. Dar trebuie să ai mare grijă de tine și să înveți să te pui mereu pe primul loc.
Ușor de spus. Însă când te obișnuiești să lupți pentru ceilalți și să îi pui pe primul loc, se mai întâmplă să uiți de tine.
Draga mea, oamenii care-ți sunt alături sunt aceia care-ți poartă mereu de grijă. Care fără să le spui, sunt lângă tine.Şi crede-mă, ei au încercat să îți arate de nenumărate ori că trebuie să lupți în primul rând pentru tine. Să fii tu bine. Să-ţi fie sufletul liniştit. Ca de obicei ai fost încăpățânată și nu ai vrut să realizezi ceea ce știai deja. Știu că nu voiai să accepți pentru că odată cu asta venea și durerea.
Acum, însă ești aici și nu mai e nimic în spate pentru a te întoarce. Desigur, amintirile îți vor ține de cald și-ți vor oferi comfort, dar tu nu asta cauți. Aventură. Hygge. Deliciu. Refugiu. Zâmbete. Calambur. Cineva care să te ajute să te dezvolți. Care să-ți dea simțurile și mintea peste cap. Sfatul meu?
Așteaptă, redescoperă-te. Fă ceea ce îți place. În fiecare secundă. În fiecare zi. Zâmbește. Trăiește fiecare clipă la maximum. Și nu uita nicio clipă că tu ești cea mai importantă, draga mea. Cea care va muta munții din loc dacă vrea. Și în caz că ai dubii, da. Poți face asta singură.