La răscruce de suflet, drumul devine complex. Respiraţia devine sacadată, iar emoţiile din ce în ce mai mari. Paralelele se intersectează. Aparent, bizar. Dar totul capătă sens. Cu timpul. Nu devine mai uşor. Să nu cumva să mă înţelegeţi greşit. Începi să te obişnuieşti cu fiecare pas. Il devient une question basique.
Ţi-ai lăsat corsetul să-ţi cadă uşor fără să-ţi pese dacă se uită cineva. Te-ai simţit eliberată de tot. Turnându-ţi un pahar de vin, ai realizat că ar trebui să bei pentru ceva. Ai decis că sticla asta e pentru tine.Vinul a avut mereu un loc special la tine pe raft. Pas mal. Ştii să te răsfeţi singură şi ştii de ce ai nevoie. Ai invăţat că tu eşti cea mai importantă şi că trebuie să ai mai întâi grijă de tine.
Păşeşti uşor prin casă ca şi cum eşti pe punctul de a ataca. Senzual, mângâi cotoarele cărţilor , ca şi cum ai aştepta un răspuns. C’est qui? Îţi pui întrebarea asta de o eternitate şi probabil nu vei renunţa niciodată până când nu vei găsi răspunsul potrivit. E de apreciat. Nu te mulţumeşti cu jumătăţi de măsură. Nici să nu o faci. Meriţi totul, fără niciun dubiu.
Calambur, îţi aduci aminte? Gândeşte-te că mozaicul e compus din sute de cioburi diferite care împreună formează ceva unic. Aşa eşti tu. Te-ai metamorfozat. Te-ai ridicat de fiecare dată. Noroc, draga mea! C’est pas mal du tout.